Activitate-poveste pentru copii: Micul pitic care a trebuit să rămână în casă

Desen de Kalyanii, fiica profesoarei noastre Madhavii.

Micul pitic care a trebuit să rămână acasă

Micul pitic era confuz.

De ce trebuia să stea în casă?

Nu toată lumea știe cât de mult le place piticilor să hoinărească?!

Nu putea merge la școala, nu se putea juca cu prietenii lui în pădure, iar prietenii lui nu l-au putut vizita.

Micul pitic era blocat în casa lui.

Cel puțin se putea uita pe fereastră printre stânci și rădăcinile copacilor. A fost surprins că erau atât de multe de văzut. Furnicile mici  alergau de gândacii viu colorați. Făceau alpinism în sus și în jos pe frunzele căzute iar iepurii țopăiau veseli printre copaci.

Dar chiar și cu toate aceste lucruri interesante de văzut, micul pitic era  nerăbdător. De ce a trebuit să rămână în acasă? Nu avea niciun sens pentru el. De ce nu putea călători?

Apoi, Mama Copac i-a șoptit:

„Lucrurile nu mai sunt așa cum ar trebui să fie, dar crede-mă,  în curând vei fi liber. Ai încredere în mine!”

Micul pitic știa în inima lui că poate avea întotdeauna încredere în Mama Copac.

Mama Copac deținea înțelepciunea întregii păduri!  Știa totul. Păsările și vântul erau prietenii și mesagerii ei. O vizitau  în fiecare zi împărtășindu-i știrile din lumea largă.

Piticul putea auzi când veneau păsările. Le auzea cântând pe crenguțele Arborelui Mamă.

Putea simți când vântul îl vizita. Vedea ramurile legănându-se. Uneori era nevoit să închidă fereastra pentru a sta departe de frunzele și praful stârnit de acest prieten ocupat.

Arborele Mame a continuat să-i șoptească:

„Lucrurile nu mai sunt așa cum au fost menite să fie, dar crede-mă,  în curând vei fi liber. Ai încredere în mine!”

Deci, micul pitic a trebuit să aibă încredere în sfatul Mamei Copac și să aștepte. Curând a știut că va fi liber din nou să-și părăsească casa printre stânci și rădăcini de copaci. Curând a știut că va fi liber să hoinărească din nou prin frumoasa pădure.

Și în timp ce aștepta, a fost surprins de câte lucruri putea să facă în căsuța lui confortabilă din rădăcină de copac. Poți să le faci și tu?

Micul pitic putea dansa, putea cânta.

Micul pitic putea picta, desena și face tumbe pe podea.

Micul pitic putea să curețe, să gătească și să se ghemuiască într-un colțișor al căsuței cu o carte cu poze.

Piticul mic  putea …………………………..

Şi………………………………………………..

de Susan Perrow – martie 2020

Susan Perrow este prietena dragă a Grădiniței Răsărit. A venit în românia pentru a susține un workshop despre poveștile cu rol terapeutic și scrierea lor. Cu mare drag și generozitate, Susan ne-a permis să traducem și să împărtășim cu voi această poveste.