Proiect Internațional: Copii în permacultură
„Grija faţă de pământ şi grija faţă de oameni în educaţie”
Ce este permacultura şi care este rolul acesteia în educaţia copiilor?
Permacultura reprezintă un sistem de design ce creează relaţii sustenabile între oameni
şi mediul natural. Mai exact, aceasta foloseşte trei etici: grija faţă de pământ, grija faţă de oameni şi împărţirea echitabilă a surplusului.
Grija faţă de pământ – această etică se referă la a lucra în armonie cu natura pentru a reduce impactul negativ şi pentru a amplifica impactul pozitiv asupra mediului. Pentru a putea ocroti pământul este necesar să înţelegem legile naturale şi nevoile tuturor fiinţelor vii.
Exemple de întrebări pentru copii: cum ne putem îngriji de fiinţele vii, cum putem ajuta
copacii, grădina? Am lăsat în urmă ceva care nu îşi are locul în natură?
Grija faţă de oameni – înseamnă preocuparea faţă de ceilalţi şi de sine, ţinând cont de nevoile copiilor, părinţilor, educatorilor, comunităţii. Aşadar, sunt încurajate empatia, comunicarea clară, gândirea pozitivă şi creativă.
Întrebări de reflecţie: cum îi putem păstra pe toţi în siguranţă? Cum putem avea grijă de noi înşine? Cum putem avea grijă de ceilalţi?
Împărţirea echitabilă a surplusului – etica a treia a permaculturii se referă la a lupta pentru egalitatea între oameni, indiferent de culoarea pielii, sex, etnie şi a căuta echitatea între oameni şi alte specii.
Întrebări pentru copii: cum putem împărţi un lucru corect între noi şi alte specii? Ce putem da înapoi naturii?
Partea practică a permaculturii în educaţia neoumanistă
Permacultura se împleteşte extraordinar cu educaţia neoumanistă şi tot ceea ce aceasta
presupune, iar în activităţile pe care educatoarele le desfăşoară cu copiii au în vedere:
- dezvoltarea respectului și empatia pentru natură și diversitatea acesteia
- explorarea și dezvoltarea senzorială prin contactul direct
- conștientizarea drepturilor și necesităţilor lumii naturale
- trezirea sentimentelor de dragoste și grijă față de natură și vietăţi
- transpunerea în viața practică a atitudinilor și comportamentelor dobândite
Copiii sunt actori direct implicaţi în procesul de permacultură, acordând atenţie
deosebită solului, plantelor, tuturor celor existente în curtea grădiniţei şi imediata apropiere, prin acţiuni specifice. Fiecare anotimp are farmecul său, iar copiii devin prietenii naturii prin activităţile de ocrotire pe care le desfăşoară: primăvara – pregătesc pământul, îl greblează, plantează seminţe, flori şi legume, vara au grijă de acestea şi le întreţin, toamna strâng frunzele şi crengile uscate, îngrijesc plantele aromatice, iarna se preocupă de vieţuitoarele care vizitează curtea grădiniţei, pregătindu-le hrană.
Încurajarea şi sprijinirea copiilor încă din copilăria timpurie să dezvolte o relaţie de
receptivitate emotivă, comizeraţie şi colaborare între ei şi lumea naturală reprezintă un pas primordial în generarea unei noi conştiinţe. A face permacultură cu copiii îi ajută pe aceştia să conştientizeze, să înveţe preţuirea resurselor şi să cunoască căi creative de a trăi în pace cu lumea înconjurătoare.
Un articul de Virginia Nistor