Emoții prin culori

Rolul culorilor în viața noastră

Începând din copilărie, toți interacționăm cu schimbările perpetue de culoare ce ne înconjoară de peste tot. Culorile, chiar dacă nu conștientizăm, joacă un rol important în stările, trăirile noastre sufletești, chiar afectând atitudinile pe care le afișăm pe parcursul vieții.

Această influență se observă, de exemplu, în alegerea culorilor hainelor pe care le purtăm. Încă de mici, copiii iubesc culorile și putem observa cât de atrași sunt bebelușii de obiectele viu colorate. Sentimentele copiilor, ca și în cazul adulților, sunt afectate de culori, care le induc stări de bine sau disconfort.

Este bine ca de la vârste foarte fragede copiii să facă cunoștință cu acestea, pentru că experimentandu-le, vor „trăi” culorile cu mai multă intensitate.

Culorile la vârsta de 3-4 ani

Pe la vârsta de trei, patru ani, copilul devine tot mai conștient de culori și este absorbit de amestecurile de culori pe care realizează. Importantă este experiența trăită! Cele mai indicate  pentru această etapă sunt culorile lichide, copilul putând cu mai multă ușurință să întindă, să amestece și să se joace cu toate, pe foaie.

Cunoașterea intimă, se poate spune, a culorilor se realizează la această vârstă prin dactilopictură, deoarece această tehnică oferă o perspectivă mai profundă și mai sensibilă, prin implicarea a două organe de simț: văzul și tactilul.

Culorile la vârsta de 4-5 ani

De la patru, cinci ani, copilul este atras de fiecare culoare în parte, începe să observe cum relaționează între ele, ce nuanțe și ce tonuri se obțin. Cu cât entuziasm experimentează amestecul culorilor pe planșă și câtă uimire cand descoperă că poate să creeze o nouă culoare din îmbinarea altor două!

Este momentul în care imaginația se declanșează cu toată puterea, pictura realizată devenind o adevărată poveste pentru micul pictor. Copilul dezvoltă instinctiv o metodă proprie de așezare a culorilor unele langă altele, creând o minunată „operă de artă”. Este foarte posibil ca noi adulții să nu vedem nimic din ceea ce micuțul ne descrie din pictura lui, dar putem să fim siguri că pentru copil, în tabloul realizat, este cuprinsă o întreagă lume și o inspirată poveste.

Pentru a nu-i îngrădi și înăbuși în fașă creativitatea și imaginația, să îi lăsăm copilului libertatea de exprimare prin pictură, fără a-i impune modelele, ideile sau viziunile noastre.  Putem să îi arătăm copilului tehnici și metode de pictură, dar în procesul de creație artistică să îl lăsăm să se exprime așa cum simte, vede și trăiește lumea, în modul său unic.

Creativitatea prin culori

Povestiri despre culori? Ce poate fi un mai bun declanșator al imaginației decât să începem activitatea de pictură cu o poveste, în care personajele nu sunt altele decât… culorile!? Care sunt acum pline de viață, vesele sau triste, se joacă, ba chiar uneori se ceartă între ele, ca la final să se împace… la fel ca în lumea minunată a copilăriei.

Și uite așa, pe neobservate, cu ajutorul unei povești create de îndrumător, în mintea copiilor culorile încep să prindă contur, tabloul este deja creat în imaginație și așteaptă să fie așternut cu pensula pe hartie. Este momentul propice ca adultul să se „retragă” și copiii să-și dea frâu liber creativității. Și pentru ca atmosfera de lucru să fie cu adevărat și pe deplin creată, în surdină, o muzică ambientală este foarte potrivită! Să înceapă povestea în culori, văzută prin ochi de copil și redată de mânuțe de copil!…

Articol realizat de Sorina, profesor pentru învăţământ preşcolar, Grupa Mare – Albinuțelor